Directiva privind păsările: habitatele păsărilor
Habitatele păsărilor fac obiectul unor măsuri speciale de conservare pentru a le asigura supraviețuirea și reproducerea în aria lor de distribuție.
În afară de păsările din anexa I, statele acordă protecție prioritară habitatelor fiecărei specii de păsări sălbatice care se întâlnesc în mod regulat și natural în Europa (lista completă este disponibilă la https://circabc.europa.eu/ui/group/3f466d71-92a7-49eb-9c63-6cb0fadf29dc/library/f3bdeb3b-55c0-47a1-8482-e9a91b126b69/details) și care:
- este în pericol de dispariție;
- este vulnerabilă la schimbări specifice în habitatul lor;
- este considerată rară din cauza populațiilor mici sau a distribuției locale restrânse;
- necesită o atenție deosebită din cauza naturii specifice a habitatului lor;
- este migratoare și apare în mod regulat în Europa, fie în mare, fie pe uscat.
Protecția prioritară constă în clasificarea habitatelor acestora ca zone de protecție specială, cunoscute și sub denumirea de SPA. În selectarea zonelor care urmează să fie desemnate ca SPA, trebuie să se țină seama de funcțiile biologice îndeplinite de specii. Spațiile folosite ca zone de reproducere, de mutare și de iernare sau ca puncte de oprire de-a lungul rutelor de migrație trebuie incluse în rețeaua de SPA. Cu toate acestea, având în vedere natura acestor specii ca patrimoniu comun al popoarelor Europei, desemnarea zonelor de protecție specială nu poate depinde exclusiv de marja de apreciere a statului membru.
Potrivit Curții Europene de Justiție, marja de apreciere a statelor membre în ceea ce privește stabilirea de SPA este foarte redusă. Prin urmare, instanțele naționale au competența de a verifica dacă a fost stabilit numărul corect al teritoriilor cele mai potrivite în zonele terestre, maritime și umede, cu dimensiunea potrivită.
În consecință, rețeaua insuficientă de SPA (suprafață prea mică sau număr prea mic) poate fi supusă controlului judiciar, deoarece există date științifice care întrunesc un consens suficient pentru a fi utilizate ca instrument de comparație.
Acesta este cazul listei zonelor importante pentru păsări (IBA) și al hărților respective.
Aceste date științifice, disponibile pentru fiecare țară sau regiune, au fost elaborate de organizații ornitologice a căror expertiză științifică este recunoscută la scară largă, în cooperare cu Bird Life International.
Datele științifice oferă informații georeferențiate despre speciile de păsări care ridică probleme de conservare și despre habitatele acestora.
Cu toate acestea, stabilirea zonelor de protecție specială corespunzătoare nu este suficientă. În interiorul zonelor de protecție specială, statele membre iau măsurile adecvate pentru a evita:
- poluarea
- deteriorarea habitatelor
- perturbări semnificative care afectează păsările
Având în vedere că conturul SPA-urilor este doar virtual și că zonele nu au limite, este probabil ca păsările să apară și în afara zonelor de protecție. De aceea, în afara SPA, statele membre trebuie să depună eforturi pentru a evita, de asemenea, poluarea sau deteriorarea habitatelor.
Din momentul în care SPA-urile sunt integrate în rețeaua Natura 2000, obligațiile de protecție aplicabile sunt cele stabilite în Directiva Habitate, unde poluarea este și mai puțin tolerată.