Directiva privind habitatele: coridoare ecologice
Unul dintre cele mai distinctive elemente ale rețelei Natura 2000, dincolo de specii și habitate, este reprezentat de coridoarele ecologice. Coridoarele ecologice sunt elemente ale peisajului care, datorită structurii lor liniare și continue (cum ar fi râurile cu malurile lor sau sistemele tradiționale de delimitare a câmpurilor) sau a funcției lor de trepte (cum ar fi iazurile sau pădurile mici), sunt esențiale pentru migrația, dispersia și schimbul genetic al speciilor sălbatice.
De foarte multe ori, zonele geografice rezervate pentru conservarea naturii sunt rare și insuficiente pentru a asigura o stare bună de conservare a habitatelor și a speciilor. În acest caz, crearea de coridoare ─ puncte de legătură, care să ancoreze habitatele naturale între ele ─ este o tehnică eficientă pentru a permite speciilor sălbatice să circule pe un teritoriu mai larg. În plus, elementele naturale de care depind speciile ─ fie că este vorba de elemente biologice, geologice, chimice sau de altă natură, cum ar fi polenul, semințele, apa, nisipul, mineralele, lumina soarelui ─ pot, de asemenea, să circule prin coridoare.
Pe scurt, coridoarele furnizează două servicii ecosistemice esențiale: susținerea biodiversității și contribuția la reglarea ciclurilor naturale.
