Directiva privind păsările: domeniul de aplicare
Păsările au fost primele specii sălbatice protejate în legislația europeană, nu doar pentru că sunt specii carismatice, ci și pentru că păsările sunt un indicator al stării ecosistemelor.
În ciuda faptului că se limitează la păsări, domeniul de protecție al directivei din 2009 este deosebit de cuprinzător. Aceasta acordă protecție:
- nu doar pentru păsările sălbatice mature, ci și pentru păsări pe parcursul întregului ciclu de viață, inclusiv pentru ouă;
- nu doar păsărilor enumerate în anexe, ci și tuturor speciilor de păsări care se găsesc în mod natural în stare sălbatică pe teritoriul european;
- nu doar animalului, ci și cuiburilor și habitatelor sale.
Obiectivul final al directivei este de a menține populația de păsări sălbatice la un nivel care să corespundă cerințelor ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de cerințele economice și recreative. Acest lucru implică adoptarea unor măsuri diferite, unele vizând protecția păsărilor, iar altele a habitatelor acestora.
În ceea ce privește păsările, statele membre interzic:
- uciderea deliberată, capturarea prin orice metodă sau păstrarea;
- distrugerea, deteriorarea, îndepărtarea deliberată a ouălor sau a cuiburilor în mediul natural, precum și luarea sau păstrarea ouălor (chiar dacă sunt goale);
- perturbarea deliberată a păsărilor, în special în timpul perioadei de reproducere și de creștere, în măsura în care perturbarea ar fi semnificativă având în vedere obiectivele prezentei directive;
În ceea ce privește habitatele, statele membre trebuie să păstreze, să mențină sau să restabilească o diversitate și o suprafață suficientă de habitate pentru toate speciile de păsări, în conformitate cu necesitățile ecologice ale acestora, incluzând în principal următoarele măsuri:
- Conservarea: crearea de zone protejate - statele trebuie să desemneze zone de protecție specială pentru păsări;
- Menținerea: întreținerea și gestionarea habitatelor - statele trebuie să administreze toate habitatele din interiorul și din afara ariilor protejate;
- Restabilirea: refacerea biotopurilor distruse și crearea de noi biotopuri - statele trebuie să recreeze habitatele existente anterior în aceleași zone în care acestea au existat sau în altă parte.
Menținerea unui regim atât de ambițios, în fața multiplelor presiuni de a utiliza zonele de păsări în alte scopuri, ar fi dificil de pus în practică, motiv pentru care foarte importantă stabilirea unei liste de specii de păsări prioritare.
Aceste păsări sunt incluse în anexa I la directivă. Peste 200 de subspecii împărțite în 19 specii de păsări sunt menționate prin denumirile lor latine (gaviiforme, podicipediforme, procellariiforme, pelecaniforme, ciconiiforme, phoenicopteriforme, anseriforme, falconiforme, galliforme, gruiforme, charadriiforme, pterocliforme, columbiforme, strigiforme, caprimulgiforme, apodiforme, coraciiforme, piciforme, paseriforme).