COMBATTING WASTE CRIME

După ecosistemele marine, pădurile sunt cel mai mare ecosistem terestru. În Europa, pădurile domină ca fiind cel mai extins tip de ecosistem terestru. Suprafața pădurilor reprezintă în medie 39% din suprafața totală din UE.

Pădurile contribuie la furnizarea tuturor tipurilor de servicii ecosistemice, care sunt fundamentale pentru bunăstarea umană.

• Furnizarea de alimente, medicamente, lemn, plută și alte materiale;
• Reglarea ciclului carbonului și combaterea schimbărilor climatice, stabilizarea solurilor și prevenirea deșertificării, reglarea ciclului apei și combaterea secetei;
• Susținând o biodiversitate extrem de variată, de la megafaună (mamifere mari) la microbiodiversitatea solului, inclusiv avifauna și polenizatorii.
• Joacă un rol fundamental în știință și educație, în recreere și bunăstare mentală și, în multe cazuri, în identitatea culturală a unei țări sau regiuni (acesta este cazul, de exemplu, al Pădurii Negre din Germania, al Pădurii Sherwood din Anglia, al Pădurii Białowieża din Polonia și Belarus, al pădurii de pini King's din Portugalia).
• Prevenirea sau reducerea impactului unor riscuri precum valurile de căldură, furtunile, eroziunea costieră și chiar incendiile (în cazul arborilor rezistenți la incendii, cum ar fi chiparoșii mediteraneeni, Arbutus, roșcovii, castanii, smochinii sau merișoarele).

Începând din 2021, Noua strategie forestieră a UE pentru 2030 [Comunicarea Comisiei COM(2021) 572 final, din 16 iulie 2021] a inclus măsuri de consolidare a protecției și refacerii pădurilor, de îmbunătățire a gestionării durabile a pădurilor, precum și de îmbunătățire a monitorizării și a planificării descentralizate eficiente privind pădurile din UE, în vederea asigurării unor ecosisteme forestiere rezistente și a abilitării pădurilor de a-și îndeplini rolul multifuncțional.

Strategia sprijină bioeconomia durabilă bazată pe păduri pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic, propunând în același timp măsuri de inovare și de lansare de noi materiale și produse care să înlocuiască cele pe bază de combustibili fosili, precum și de stimulare a economiei forestiere nelemnoase, inclusiv a ecoturismului.

În cadrul strategiei, pârghiile pentru realizarea unor ecosisteme forestiere durabile sunt:

• monitorizarea pădurilor, raportarea și colectarea de date;
• dezvoltarea unei agende solide de cercetare și inovare pentru a ne îmbunătăți cunoștințele despre păduri;
• punerea în aplicare a unui cadru de guvernanță forestieră al UE incluziv și coerent;
• intensificarea punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației UE existente, inclusiv a programului Natura 2000.

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, intitulată "Readucerea naturii în viața noastră", include o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a angajamentului de a planta cel puțin 3 miliarde de copaci suplimentari până în 2030, pe baza principiului general de a planta și de a cultiva copacul potrivit, în locul potrivit și în scopul potrivit. Pe lângă contribuția la refacerea biodiversității și la economia circulară, obiectivul este acela de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, până în 2050.

Cu toate acestea, protecția directă a pădurilor europene nu este suficientă pentru a asigura contribuția regiunii europene la protecția și gestionarea durabilă a pădurilor din întreaga lume. Importul și achiziționarea de către consumatorii europeni de produse forestiere obținute prin practici nesustenabile în țări terțe din alte regiuni ale lumii a fost o altă cauză a defrișărilor. Pentru a reduce amprenta europeană de consum forestier, în 2023, UE a adoptat un nou cadru juridic (Regulamentul 2023/1115 din 31 mai 2023) privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii a anumitor mărfuri și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor. Operatorii economici care importă bovine, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia și lemn pe piața UE trebuie să se asigure că aceste produse sau mărfuri nu sunt consecința despăduririlor, că sunt produse în conformitate cu legislația relevantă din țara de producție și că sunt acoperite de o declarație de diligență.

Operatorii colectează informații, documente și date care să demonstreze că produsele relevante sunt conforme cu legislația relevantă din țara de producție, inclusiv:

1. drepturile de utilizare a terenurilor;
2. protecția mediului;
3. normele privind pădurile, inclusiv gestionarea pădurilor și conservarea biodiversității, în cazul în care acestea sunt direct legate de recoltarea lemnului;
4. drepturile terților;
5. drepturile de muncă;
6. drepturile omului protejate de dreptul internațional;
7. principiul consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC), așa cum este prevăzut în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene;
8. reglementări fiscale, anticorupție, comerciale și vamale.

Respectarea obligațiilor de mediu și a drepturilor funciare este demonstrată prin geolocalizarea tuturor parcelelor de teren pe care au de pe care au fost obținute toate produsele de bază relevante pentru fabricarea produsului în cauză, precum și data sau intervalul de timp de producție.

Lectură suplimentară