Cum au ajuns în Europa?
Majoritatea speciilor alogene etichetate drept invazive în UE nu sunt nici urâte, nici înfricoșătoare. Aspectul lor nu provoacă îngrijorare. Dimpotrivă, unele se caracterizează prin caracteristici estetice deosebite. Acesta este cazul unor specii alogene care au fost introduse în scopuri ornamentale (planta de gheață, iarba de pampas, zambila de apă) sau chiar au servit ca specie de companie (papagalul Alexandru, buhaiul de baltă cu burtă galbenă, veverița siberiană) care, ulterior, au fost eliberate în mod inconștient în natură sau au evadat.
În unele cazuri, specii valoroase din punct de vedere economic au fost aduse intenționat în Europa pentru utilitatea lor ca hrană (cum ar fi crapul comun sau racul de apă dulce), pentru a fi crescute pentru blana lor (ratonul) sau pentru a fi folosite ca agent de biocontrol în agricultură (buburuza arlechin).
Alte specii exotice au fost introduse neintenționat prin intermediul plantelor horticole (limaxul spaniol) sau în produse importate de la origini îndepărtate (viespea merelor).