Cadrul juridic al Convenției privind diversitatea biologică
Pentru a atinge obiectivele convenției, statele părți la CDB trebuie să ia o serie de măsuri.
În ceea ce privește proiectele care pot avea un impact negativ semnificativ asupra diversității biologice, este necesară o evaluare a impactului asupra mediului. Schimbarea utilizării terenurilor, transformarea zonelor naturale (păduri, zone împădurite, zone umede, dune, maluri de râu etc.) în zone construite prin defrișare, drenare sau impermeabilizare a solului trebuie să depindă de rezultatul unei evaluări a impactului asupra mediului pentru a preveni sau a atenua impactul și pentru a-l compensa.
În plus, trebuie luate în considerare și consecințele de mediu ale programelor și politicilor care, în mod similar, pot avea efecte negative semnificative asupra diversității biologice.
În ceea ce privește efectele transfrontaliere, statele notifică, fac schimb de informații și se consultă cu privire la orice activități care ar putea afecta în mod semnificativ și negativ diversitatea biologică a altor state sau zone aflate dincolo de limitele jurisdicției naționale.
În cazul unui pericol iminent sau grav sau al unor daune iminente sau grave aduse diversității biologice în zona aflată sub jurisdicția altor state sau dincolo de limitele jurisdicției naționale, statele trebuie să notifice imediat statele potențial afectate și, dacă este posibil, să stabilească planuri comune de intervenție. De asemenea, trebuie să existe răspunsuri naționale de urgență care să permită statului să inițieze acțiuni imediate pentru a preveni sau a minimiza impactul.
În cazul în care se produc daune asupra diversității biologice, statele trebuie să ia în considerare atragerea răspunderii și repararea prejudiciului, inclusiv restaurarea și compensarea. În general, statele trebuie să se angajeze în reabilitarea și restaurarea ecosistemelor degradate și în promovarea refacerii speciilor amenințate, să controleze și să eradicheze speciile exotice și să reglementeze utilizarea și eliberarea organismelor vii modificate genetic.
Pentru atingerea obiectivelor convenției, statele investesc mai mult în promovarea măsurilor de conservare in situ decât în măsurile ex-situ. În acest scop, statele stabilesc un sistem de zone protejate și de reglementare, gestionare și utilizare durabilă a resurselor biologice importante în interiorul sau în afara zonelor protejate. În plus, statele utilizează zonele adiacente zonelor protejate într-un mod ecologic compatibil cu dezvoltarea durabilă.
Nu în ultimul rând, cunoștințele, inovațiile și practicile comunităților indigene și locale trebuie să fie respectate și conservate, încurajând împărțirea echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea lor.
Lectură suplimentară
