COMBATTING WASTE CRIME

§2. Al doilea nivel de protecție - instituirea unui regim de protecție al ariei naturale protejate

a) Conținutul celui de-al doilea nivel de protecție. Actele normative care cuprind regulile protective

Declararea formală a unei zone naturale ca arie naturală protejată nu este suficientă prin sine, fiind necesar și al doilea nivel de protecție – care ține cont de specificul respectivei zone - și anume stabilirea setului de reguli pentru protecția și conservarea ei (regimul concret de protecție). Al doilea nivel de protecție presupune, deci, zonarea specifică și stabilirea regulilor specifice fiecărei arii naturale protejate.

Aceste reguli se stabilesc prin:

1. Planul de management al ariei naturale protejate. Definit de art. 4 pct. 34 din O.U.G. nr. 57/2007, acesta este „documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management”.
2. Regulamentul ariei naturale protejate. Definit de art. 4 pct. 35 din O.U.G. nr. 57/2007, acesta reprezintă „documentul în care se includ toate prevederile legate de activitățile umane permise și modul lor de aprobare, precum și activitățile restricționate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate”.

Între cele două documente se poate stabili un raport abstract-concret – dacă planul de management stabilește obiectivele generale ale ariei naturale protejate, realizând totodată zonarea parcurilor naturale și naționale (art. 22 alin. 1 din ordonanță), având un grad mai mare de abstractizare, regulamentul ariei naturale protejate prevede regulile concrete pentru particularii ce desfășoară activități în interiorul acestor zone. De exemplu, acest raport este vizibil în cazul Parcului Național Retezat – planul de management descrie pe larg caracteristicile parcului și ale elementelor de mediu din acesta, activitățile cu potențial impact asupra mediului, realizând zonarea ariei; în timp ce regulamentul prevede în detaliu activitățile permise și interzise în interiorul parcului. La fel este și situația Parcului național Munții Rodnei, Parcului natural Bucegi.

Stabilind norme aplicabile unor persoane/entități determinabile, atât planul de management, cât și regulamentul ariei naturale protejate au natura juridică de acte administrative normative. În acest sens, potrivit art. 21 alin. (4) din aceeași reglementare, „Respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate”.

b) Reguli specifice parcurilor naționale. Exemple

Ca regulă, așa cum am arătat, după ce prin Planul de management se delimitează teritoriile încadrate în fiecare din principalele zone definite de O.U.G nr. 57/2007, activitățile permise și interzise pentru fiecare zonă sunt expuse în Regulamentul parcului. Cel mai adesea, structurile de administrare ale parcului preiau cu exactitate activitățile permise și interzise la nivel abstract prin O.U.G nr. 57/2007, însă stabilesc și reguli în plus, ținând cont de specificul ariei naturale protejate respective.

1. De exemplu, în cazul Parcului național Retezat, regulamentul reproduce, pentru fiecare zonă, toate activitățile prevăzute în O.U.G nr. 57/2007, stabilind însă și anumite reguli în plus. Cu titlu exemplificativ, la art. 15 alin. (2) din Regulament se prevede că „Pe lacul de acumulare Gura Apelor este interzisă folosirea în scop recreativ, inclusiv pentru pescuit, a ambarcațiunilor cu motoare termice, dar utilizarea ambarcațiunilor cu alt sistem de propulsie este permisă”; la art. 36 alin. (2) se prevede că „Pe teritoriul Parcului Național Retezat colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor se permite doar pentru consum propriu, în limita a aproximativ 5 kg/zi/persoană (…)”.
2. În cazul Parcului național Munții Rodnei, planul de management reproduce activitățile permise și interzise din O.U.G. nr. 57/2007 pentru fiecare zonă, atât planul cât și regulamentul stabilind însă și reguli specifice. De exemplu, art. 35 din regulament prevede că „Folosirea ambarcațiunilor de orice tip pe lacurile alpine și turbăriile cu ochiuri de apă, cu excepția celor destinate pentru colectarea de probe în scop științific sau în situații de urgență, este interzisă”.
3. În cazul Parcului natural Bucegi, activitățile sunt structurate pe domenii (Managementul fondului forestier, Managementul cinegetic; Managementul fondului piscicol, etc.), regulile generale din O.U.G. nr. 57/2007 fiind integrate în ansamblul regulilor stabilite în funcție de specificul acestui parc. Există reguli specifice – de exemplu, la art. 116 alin. (2) se prevede că „În Peștera Răteiului sunt permise următoarele activități: explorări speologice, cercetări științifice sau activități de documentare (…)”.
4. Regulamentul Parcului național Semenic- Cheile Carașului prevede teritoriile incluse în fiecare zonă instituită prin O.U.G. nr. 57/2007, prevăzând activitățile permise și interzise pe categorii (Acces și transport, activitățile de silvicultură, agricultură, pescuit, etc.). Aceste reguli, chiar dacă nu copiază fidel prevederile din O.U.G. nr. 57/2007, au un caracter mai general, fiind reguli comune ariilor protejate – interzicerea defrișării vegetației lemnoase pentru lemn de foc, de exemplu.

La nivelul anului 2021, SaveOnEnergy a efectuat un clasament al numărului de arii naturale protejate la nivelul UE – România ocupând penultimul loc (Luxembourg ocupa primul loc –76% din teritoriul său fiind protejat; Slovenia al doilea – cu un procent de 72%).

c) Reguli de competență

Art. 21 alin. (1) și (2) din ordonanță reglementează competența de elaborare și aprobare a planurilor de management și a regulamentelor ariilor naturale protejate, în funcție de modul de administrare a acestora:

1. pentru ariile naturale protejate care au structuri de administrare special constituite – planurile de management și regulamentele se elaborează de către administratori, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile științifice și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale și administrației publice și al agriculturii și dezvoltării rurale.
2. pentru ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite – sunt elaborate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, avizate de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului/instituțiile din subordinea acesteia și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul autorității publice centrale din domeniul culturii și consultarea autorităților publice centrale din domeniul dezvoltării regionale și administrației publice, agriculturii și silviculturii.

Administrarea ariilor naturale protejate și stabilirea regulilor de protecție se realizează și cu participarea diverselor organizații neguvernamentale sau a membrilor societății civile, constituindu-se consiliile consultative de administrare, care sunt alcătuite din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate „și care sunt implicate și interesate în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei” – art. 19 alin. (2) O.U.G. nr. 57/2007. Intensitatea implicării acestora este însă discutabilă, dat fiind rolul consultativ pe care consiliile îl au.

Jurisprudență: Sentinţa civilă nr. 63/17.03.2022 a Curţii de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal (dosar 638/57/2018) – DEFINITIVĂ (nerecurată) – compensații

Relevanţă: ocrotirea, conservarea și utilizarea durabilă a patrimoniului natural - obiectiv de interes public major.

Dispoziţii normative: OUG 57/2007 (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice).

Rezumat: obiectul acţiunii introductive de instanţă l-a constituit anularea parţială a Hotărârii Guvernului nr. 230/04.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, în sensul restrângerii limitei sudice şi estice aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina la terenurile existente în parc cu excepția terenurilor proprietatea reclamantului şi excluderea din acest parc a terenurilor proprietatea reclamantului.

Instanţa a respins acțiunea, justificându-și soluția pe următoarele motive principale:

1. premisa este că ocrotirea, conservarea și utilizarea durabilă a patrimoniului natural, constituie un obiectiv de interes public major.
2. H.G. nr. 230/2003, atacată în cauză, nu a afectat existența dreptului de proprietate al reclamantului, ale cărui prerogative puteau fi exercitate, însă în limitele stabilite de O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, forma în vigoare la data adoptării hotărârii atacate. Astfel, art. 14 alin. 2 din ordonanță prevedea că în perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora, precum şi a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi conservare este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă să genereze un impact negativ asupra acestora.
3. ulterior emiterii hotărârii atacate, a fost reglementat dreptul proprietarilor terenurilor cuprinse în ariile naturale protejate de a beneficia de plata unor compensații pentru pierderile generate prin respectarea prevederilor restrictive din planul de management.  
4. Aspectele invocate de către reclamant relativ la modul de elaborare a Planului de management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina nu pot face obiectul analizei instanței în lipsa unui petit privind anularea actului administrativ prin care a fost aprobat sau revizuit Planul de management.