< E-learning privind combaterea infracțiunilor legate de deăeuri

COMBATTING WASTE CRIME

SCHMUCKBILD + LOGO

INHALT

BREADCRUMB

Relația dintre aplicarea și sancționarea penală și administrativă a infracțiunilor de mediu
Principiul Ne bis in idem

 

Dreptul de a nu fi urmărit penal sau pedepsit de două ori pentru aceeași infracțiune (ne bis in idem) este un principiu fundamental al dreptului penal. La nivel european, principiul ne bis in idem este consacrat de art. 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO și în art. 4 alin. 50 din Carta drepturilor fundamentale a UE. Conform ambelor texte juridice, următoarele patru elemente sunt necesare pentru a declanșa aplicarea acestuia:

  1. două seturi de proceduri de natură penală (bis),
  2. privind aceleași fapte (idem),
  3. împotriva aceluiași autor și
  4. o hotărâre definitivă.

Până în 2016, jurisprudența ambelor instanțe privind ne bis in idem s-a aliniat spre un nivel mai ridicat de protecție, acoperind atât pedepsele administrative, cât și cele penale. Cu toate acestea, în practică, mai multe țări prevăd o combinație de răspunsuri administrative și penale la încălcări similare ale reglementărilor de fond. Nu numai că acestea au introdus un sistem combinat de răspundere penală și administrativă (a se vedea mai sus), dar o combinație a celor două servește la o protecție adecvată a mediului. În unele țări, mai multe organisme administrative au competența de a se ocupa de fapta ilegală, fiecare dintre ele pe motive diferite. De exemplu, distrugerea unui mal de râu poate fi pedepsită atât de autoritatea de protecție a apelor, cât și de autoritatea de protecție a naturii, fiecare acționând pe un temei juridic diferit. Această arhitectură fragmentată de aplicare a legii poate fi justificată prin faptul că fiecare tip de sancțiune urmărește un obiectiv diferit, că sancțiunile administrative respectă mai bine cerințele de rapiditate și eficacitate și că sancțiunile administrative anterioare ar împiedica investigațiile penale împotriva rețelelor de criminalitate organizată.

Începând cu decizia de referință a CEDO în cauza A și B/Norvegia (24130/11 și 29758/11), urmată mai ales de cele trei decizii ale CJUE din 2018 în cauza C-524/15 Menci, cauza C-537/16 Garlsson, cauzele conexate C-596/16 și C-597/16 Di Puma și Zecca, toate având ca obiect așa-numitele regimuri de executare dublă, principiul ne bis in idem a fost serios modificat.

Instanțele au concluzionat că dublarea sancțiunilor punitive nu încalcă în mod necesar principiul ne bis in idem, cu condiția să existe un mecanism precis de coordonare între aplicarea legii penale și administrative la nivel național, de exemplu un mecanism care să împiedice continuarea procedurilor administrative dacă există anumite elemente care justifică aplicarea dreptului penal viceversa.