Investigarea, urmărirea penală și judecarea infracțiunilor în materie de deșeuri
Cazuri naționale selectate privind urmărirea penală a infracțiunilor legate de deșeuri
În secțiunea următoare, va fi prezentată o selecție de jurisprudență din diferite state membre ale UE (și din fostul stat membru, Regatul Unit), care evidențiază atât provocările, cât și rezultatele pozitive ale urmăririi penale a infracțiunilor legate de deșeuri.
Faptele cauzelor și urmărirea penală vor fi descrise pe scurt, precum și sancțiunile aplicate - pentru a permite o comparație - și motivele pe care s-au bazat hotărârile judecătorești.
Într-un caz belgian din 2019, trei inculpați, administratori ai societății "PTB Ltd", au exploatat o instalație de depozitare și prelucrare a materialelor de mărunțire, a deșeurilor organice ușoare, a criblurilor și de producere a combustibililor solizi recuperați ("SRF"). Cantități mari de deșeuri fuseseră colectate la un preț cu 1 EUR sub prețul pieței, fără să existe o piață reală și legală pentru deșeurile prelucrate.
Compania nu a putut fi urmărită penal deoarece a dat faliment în 2014. Cu toate acestea, instanța a considerat că cei trei manageri sunt răspunzători din punct de vedere penal, deoarece fiecare dintre ei avea puterea de a lua decizii privind infracțiunile și de a dispune eliminarea deșeurilor.
Inculpații au fost acuzați că au depozitat 158767 tone de deșeuri fără autorizație sau peste cantitățile autorizate și că nu au respectat condiția de funcționare în condiții de securitate la incendiu. 14.329 de tone de puf fuseseră aruncate în portul Gent într-un remorcher cu barje mute.
Instanța a fost mulțumită de faptul că a existat o licență pentru unele dintre activități, în timp ce cantitățile autorizate au fost extinse în mod sistematic. Mai mult, activitățile au continuat chiar și după ce inspecția de mediu a raportat încălcările. În general, managerii nu au acordat prioritate respectării reglementărilor de mediu și le-au subordonat intereselor financiare personale. Încălcările au continuat chiar și după inspecțiile de mediu și nu au fost remediate suficient.
Toți cei trei manageri au fost trași la răspundere în mod egal. Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare (23 de luni cu suspendare, 37 de luni de închisoare efectivă) și la o amendă de 600.000 de euro. Acesta fusese deja condamnat anterior pentru infracțiuni legate de deșeuri. Ceilalți doi manageri au fost condamnați la 3 ani de închisoare (cu suspendare) și la o amendă de 600 000 de euro și la 2 ani de închisoare (cu suspendare) și la o amendă de 300 000 de euro.
Procurorul a cerut și confiscarea a peste 15 milioane de euro, prețul ridicării a 158,767 tone de deșeuri, dar instanța a dispus în schimb ridicarea deșeurilor în termen de 10 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de 1.000 de euro pe zi pentru fiecare dintre inculpați.
În motivarea sa, instanța s-a referit în mod explicit la articolul 5 din Directiva 2008/99 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, referitor la cerința unor sancțiuni penale efective, proporționale și disuasive. În plus, hotărârea s-a bazat pe amploarea fără precedent a fraudei în domeniul deșeurilor în Belgia, pe daunele cauzate efectiv mediului, pe urmărirea profitului și pe preferința intereselor financiare personale în detrimentul interesului general al siguranței publice. În plus, chiar și după avertismentele inspectoratului de mediu, inculpații nu au respectat reglementările, iar acțiunile lor au denaturat concurența cu întreprinderile care încercau să respecte reglementările de mediu.
Hotărârea a fost atacată cu recurs.
Într-un caz olandez recent (ECLI:NL:RBAMS: 2019:4531), o companie națională a adus două nave în Țările de Jos fără autorizație: una din Regatul Unit și una din Germania. Aceasta a implicat încălcarea atât a Regulamentului UE privind transportul deșeurilor, cât și a Legii olandeze privind protecția mediului, aceasta din urmă impunând raportarea deșeurilor, cum ar fi ioni, oțel și ulei, în cazul navelor importate.
Instanța a considerat compania responsabilă pentru importul navei germane pentru că nu a luat măsurile necesare și a impus o amendă de 5 000 de euro companiei.
Cu toate acestea, nava britanică a fost adusă în Țările de Jos de către proprietarul scoțian, astfel încât obligația de a informa autoritățile revenea companiei scoțiene. În acest caz, compania olandeză a fost achitată.
- În ianuarie 2019, doi cetățeni malaezieni au fost arestați pe aeroportul din Praga, în timp ce se îndreptau din Franța spre Vietnam, având în bagaje 18 kg (aproximativ 70.000 de bucăți) de anghile de sticlă. Investigațiile ulterioare au dezvăluit că unul dintre ei acționa, de asemenea, ca șofer și coordonator al curierilor în cadrul unui grup organizat de infractori și îi punea să zboare cu contrabanda de pe diferite aeroporturi din Europa.
Întrucât o parte a grupului organizat a fost urmărită penal în alte țări ale UE, ancheta s-a bazat pe asistența juridică reciprocă din partea procurorilor cehi, germani și elvețieni pentru a dovedi circumstanța agravantă "comiterea infracțiunii de către grupuri organizate care acționează în mai multe state".
Inculpații au fost condamnați la 30 și 24 de luni de închisoare și la o amendă de 20.000 de euro pentru contrabandă. Sentința nu este încă definitivă.
- Într-un alt caz din Cehia, un taxidermist a fost condamnat la 2 ani de închisoare condiționată pentru deținerea otravei extrem de periculoase "Carbofuran". În ciuda interzicerii la nivelul UE a vânzării acestei substanțe, în posesia cetățenilor cehi se află încă o cantitate mare de această otravă. În fiecare an, în Republica Cehă se înregistrează între 15 și 20 de cazuri de otrăvire a animalelor sălbatice, inclusiv a speciilor protejate. Cazurile de otrăvire reprezintă adesea o provocare pentru autoritățile de aplicare a legii: pe de o parte, stabilirea legăturii dintre momelile otrăvite și persoanele care le-au pus sau le-au plantat, iar pe de altă parte, din cauza lipsei de prioritizare generală a acestor cazuri. Nici în acest caz nu a putut fi dovedită acțiunea de a pune momelile otrăvite, deși autorul, în calitate de taxidermist, avea un motiv clar.