Introducere
Conceptul de acces la justiție obligă statele să garanteze dreptul de a se adresa unei instanțe sau, în anumite circumstanțe, unui organism alternativ de soluționare a litigiilor pentru a obține un remediu atunci când se stabilește că drepturile persoanei au fost încălcate. Prin urmare, acesta este, de asemenea, un drept care ajută persoanele să își exercite alte drepturi.
Conceptul general de acces la justiție cuprinde mai multe drepturi ale omului, cum ar fi dreptul la un proces echitabil în temeiul articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și al articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE (Carta UE), precum și dreptul la o cale de atac efectivă în temeiul articolului 13 din CEDO și al articolului 47 din Carta UE. Accesul la justiție este atât un proces, cât și un obiectiv, și are o importanță crucială pentru persoanele care doresc să beneficieze de alte drepturi procedurale și de fond pe care le dețin, atât la nivel național, cât și internațional.
În ceea ce privește accesul la justiție în domeniul dreptului mediului, acesta prezintă unele aspecte specifice care îl diferențiază de alte domenii ale dreptului UE. În special, acesta este stabilit într-un mod mai detaliat la nivel internațional, cât și la nivelul UE, în scopul unei protecți eficiente a mediului. În plus, acesta face legătura între protecția drepturilor (private) și interesele publice. După cum a afirmat avocatul general Sharpston în cauza Trianel (cauza C-115/09, Bund für Umwelt und Naturschutz Deutschland, Landesverband Nordrhein-Westfalen), "Peștele nu poate merge la Curte".
Cu alte cuvinte, mediul nu se poate proteja singur dacă este amenințat sau prejudiciat. Acesta este un bun public și ar trebui să fie susținut de vocea publicului. Acțiunile trebuie să fie demarate de părțile interesate care reprezintă interesul public. Printre acestea se numără organismele având atribuții în aplicarea legislației de mediu din statele membre, cum ar fi ombudsmanii de mediu, inspectorii, procurorii, precum și organizațiile neguvernamentale active în domeniul protecției mediului.
Rolul instanțelor naționale este esențial pentru a asigura efectivitatea dreptului de acces la justiție la nivel național. Acesta nu a fost însă lipsit de deficiențe: În 2019, Comisia a publicat Raportul implementării politicilor în domeniul mediului, care a identificat o serie de deficiențe sistemice privind aplicarea în concret a dreptului de accesla justiție în materie de mediu în sistemele juridice naționale. În special, acest raport a evidențiat problemele cu care se confruntă ONG-urile în ceea ce privește recunoașterea calității procesuale pentru a introduce acțiuni în justiție cu privire la probleme unionale de mediu și obstacolele procedurale, cum ar fi costurile prohibitive. A șaptea evaluare a programului de acțiune pentru mediu concluzionează că "există încă bariere semnificative în mai multe state membre", iar "ansamblul dovezilor indică faptul că trebuie să se facă mai mult la nivelul statelor membre".
În octombrie 2019, Consiliul European a solicitat Comisiei să prezinte, cel târziu la începutul anului 2020, o propunere ambițioasă și concentrată pentru cel de-al optulea program de acțiune pentru perioada 2021-2030. Acesta a subliniat că noul program trebuie să abordeze guvernanța de mediu, cum ar fi participarea publicului și accesul la justiție. În cadrul Pactului verde european, Comisia s-a angajat, printre altele, să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul cetățenilor și al ONG-urilor la justiție în fața instanțelor naționale din toate statele membre și și-a confirmat poziția în comunicarea din 2020 către Parlament și Consiliu. Cu toate acestea, cel de-al optulea program de acțiune enumeră doar "aplicarea efectivă a unor standarde ridicate de transparență, participare publică și acces la justiție, în conformitate cu Convenția de la Aarhus, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre" printre condițiile favorabile pentru atingerea obiectivelor prioritare, fără detalii.
În ciuda lipsei de acțiune la nivelul UE, există mai multe motive pentru consolidarea și clarificarea în continuare a garanțiilor de acces la justiție, cel mai important fiind faptul că accesul la justiție este considerat esențial pentru protecția mediului. Comisia a opinat că principalul motiv pentru care legislația de mediu a UE este mai slab aplicată, în comparație cu legile privind piața internă, este lipsa motivației financiare în cazurile de protecție a mediului. Astfel, este evident că adoptarea unei noi directive care să definească condițiile pentru accesul efectiv la instanțele naționale în ceea ce privește toate domeniile legislației UE în domeniul mediului ar contribui la facilitarea accesului la justiție la nivel național și la stimularea cooperării și dialogului între autoritățile și instanțele naționale.